Stânele momârlănești – Dealul Popii și Curmăturile Jiețului

Din satele Petrilei, drumul păstoritului continuă spre munte. Dealul Popii și Curmăturile Jiețului păstrează încă stâne, colibe, saivane și pășuni folosite sezonier, într-un peisaj în care viața oamenilor este organizată în jurul animalelor, al fânului și al laptelui.

Nu este vorba despre o singură stână propusă ca exponat, ci despre două zone pastorale active ale Petrilei. Vizitatorul poate înțelege aici cum funcționează o stână, cine sunt oamenii care o țin vie, cum se îngrijesc turmele și cum muntele devine, pentru câteva luni pe an, loc de muncă și de locuire.

Păstoritul este una dintre cheile de înțelegere ale culturii momârlănești. Dealul Popii și Muncelul Jiețului sunt documentate între munții folosiți pentru pășunat de membrii Composesoratului Obștea Jiană din Petrila, unde există stâne și saivane pentru animale.

Aici, patrimoniul pastoral se citește ca un sistem întreg: satul și gospodăria de jos, urcarea animalelor la pășunile montane, organizarea stânei, măsurarea laptelui, producerea brânzeturilor, lucrul zilnic al baciului și întoarcerea sezonieră. Stânele active, fotografiate și vizitate și în prezent, arată că nu este vorba despre o reconstituire, ci despre o practică vie.

Dealul Popii aparține peisajului pastoral al Petrilei și este legat de proprietatea composesorală și de pășunatul comunitar. Documentarea locală recentă surprinde aici stâne active și păstori care continuă sezonul de munte.

Curmăturile Jiețului și Muncelul Jiețului sunt mai izolate. Potecile care urcă dinspre Cheile Jiețului conduc spre așezări și adăposturi pastorale răspândite pe versanții Munților Șureanu. Presa națională descrie zona ca păstrând așezări arhaice ale comunităților momârlănești și un peisaj montan puțin accesibil.

Stâna – loc de muncă și locuire sezonieră

Stâna nu este un punct turistic amenajat, ci o parte vie a economiei gospodăriei. În timpul verii, animalele folosesc pășunile montane, iar activitatea zilnică este organizată în jurul pășunatului, mulsului, îngrijirii turmei și prelucrării laptelui.

Pentru vizitator, valoarea experienței stă în contactul cu un mod de viață încă funcțional. Vizita se face numai cu acordul gospodarilor și fără perturbarea activităților de la stână.

Măsuratul oilor și rânduiala stânei

În comunitățile pastorale ale Văii Jiului, începutul sezonului de munte este legat de măsurarea laptelui. Cantitatea obținută de la animalele fiecărui proprietar este folosită pentru stabilirea drepturilor asupra produselor stânii și a rânduielii dintre membrii comunității. Practica este documentată în zona Petrilei și completează firesc povestea nedeilor și a ciclului pastoral prezentate în celelalte obiective ale rutei.

Țurcana Brează de Valea Jiului

Oaia este ea însăși parte a patrimoniului viu al locului. Ecotipul Țurcană Brează este documentat în literatura de specialitate ca fiind răspândit în zona Hațegului și a Văii Jiului, cu desen facial caracteristic și aptitudini bune pentru producția de lapte. La Jieț se organizează periodic expoziția „Țurcana Brează de Valea Jiului”, care reunește crescători și exemplare selecționate.

Tunsul oilor „în vergi”

Un element local spectaculos este tunsul oilor „în vergi”, realizat manual cu foarfeca și documentat la crescători din Valea Jiului. Tehnica necesită îndemânare și este păstrată astăzi de un număr mai redus de oieri.

Păstoritul sezonier – folosirea pășunilor montane și organizarea vieții la stână pe timpul verii.

Măsuratul laptelui – practică prin care se stabilesc drepturile și obligațiile dintre proprietarii animalelor.

Tunsul oilor „în vergi” – tehnică manuală tradițională, păstrată de crescătorii din Valea Jiului.

Expoziția „Țurcana Brează de Valea Jiului” de la Jieț – eveniment dedicat crescătorilor și selecției acestei varietăți locale.