Răscoala

La marginea estică a Ținutului Momârlanilor, Răscoala păstrează imaginea unui sat de munte în care gospodăria, fânețele, livezile, pădurea și tradițiile comunității alcătuiesc încă un peisaj cultural coerent.

Casele de lemn, șurile și grajdurile pentru animale, grădinile în care se păstrează morminte de piatră și întregul cadru rural au făcut ca etnologul Dumitru Gălățan-Jieț să considere Răscoala unul dintre cele mai arhaice sate momârlănești ale Văii Jiului. Astăzi, satul nu este însă doar un loc al memoriei: nedeia a fost readusă la viață de comunitate, iar case vechi sunt restaurate și primesc funcțiuni noi, fără a pierde legătura cu arhitectura și atmosfera locului.

Aici, patrimoniul momârlănesc se descoperă la scara unui sat întreg. Valoarea nu stă într-un singur monument, ci în relația dintre gospodării, terenurile agricole, livezi, pădure, practici pastorale, tradiții și memoria familiilor care au locuit acest teritoriu.

Satul completează Jiețul printr-o experiență diferită: o comunitate mică, cu o structură rurală puternic păstrată și cu elemente identitare rare, precum mormintele de piatră din grădinile gospodăriilor.

Dumitru Gălățan-Jieț a dedicat satului volumul „Răscolenii și satul lor” (Editura Măiastra, 2023), o cercetare cu caracter etnografic despre familia Răscolenilor, istoria locală, poveștile, legendele, tradițiile și obiceiurile comunității. Potrivit prezentării acestei lucrări, satul ar fi fost întemeiat cu câteva secole în urmă de familia Răscolenilor, probabil în secolele XIV–XV – o ipoteză care îi aparține autorului.

Astăzi, Răscoala este o comunitate de puțin peste o sută de locuitori, în care identitatea rurală momârlănească rămâne vizibilă.

Satul și gospodăria momârlănească

Răscoala păstrează un cadru rural format din case de lemn, șuri și grajduri pentru vite, holde, livezi, grădini, păduri și luminișuri. Împreună, aceste elemente explică modul în care gospodăria momârlănească funcționa în legătură directă cu pământul, animalele și resursele muntelui.

Mormintele din grădini

Unul dintre elementele identitare remarcabile ale satului este prezența mormintelor de piatră în grădinile gospodăriilor, practică asociată comunităților momârlănești. Ele nu sunt o curiozitate, ci o expresie a legăturii dintre familie, gospodărie, strămoși și continuitatea locuirii. Fiind locuri de veci aflate în curtea oamenilor, se privesc de la distanță și cu respectul cuvenit.

Nedeia de la Răscoala

Nedeia momârlănească de la Răscoala este unul dintre cele mai importante momente comunitare ale satului. Potrivit documentării lui Dumitru Gălățan-Jieț, nedeia se desfășura inițial în Duminica Tomii, pe platoul Gura Băniței. Tradiția a fost întreruptă în 1970 și reluată în 2021, la inițiativa unor tineri din comunitate, într-o formulă organizată în perioada Sfintei Maria.

În prezent, Nedeia de Sfânta Maria reunește comunitatea și vizitatorii în jurul muzicii și jocului popular, portului tradițional și mesei pregătite de gazde. Reluarea ei este un exemplu viu de patrimoniu imaterial readus în viața satului prin implicarea comunității.

Casa „La Răscoala” – o casă veche cu viață nouă

În sat funcționează „La Răscoala”, o casă din lemn veche de peste 60 de ani, recondiționată în manieră tradițională și adaptată pentru cazare. Casa arată cum o construcție rurală poate primi o funcțiune contemporană, păstrându-și caracterul și relația cu peisajul satului.

Un sat documentat prin oamenii săi

Povestea Răscoalei este strâns legată de familiile care au locuit aici. Cercetarea lui Dumitru Gălățan-Jieț folosește genealogia familiei Răscolenilor ca punct de plecare pentru a recupera memoria satului, povești locale și practici transmise între generații. Astfel, Răscoala poate fi citită nu ca decor rural, ci ca teritoriu al unei comunități.

Nedeia de la Răscoala – Nedeia de Sfânta Maria

Se ține în jurul datei de 15 august, iar data exactă diferă de la an la an. În forma tradițională documentată, nedeia se desfășura în Duminica Tomii, pe platoul Gura Băniței. Întreruptă în 1970, tradiția a fost reluată în 2021.

Pițărăii și Craii

Documentația satelor specializate în patrimoniu cultural imaterial menționează inițiative de revitalizare a acestor obiceiuri și la Răscoala. Perioada în care se țin se anunță în comunitate, de la un an la altul.