Poiana Muierii
Acces pe drum montan, în Munții Șureanu
Munții Șureanu, orașul Petrila, județul Hunedoara
Peisaj cultural montan, cu schit și sit arheologic
Nedeia și hramul schitului se țin la 20 iulie, de Sfântul Ilie.
Povestea locului
Poiana Muierii arată că lumea momârlanilor nu poate fi înțeleasă numai prin sate și gospodării. Cultura pastorală s-a construit prin mișcare: între vatra satului, fânețe, sălașe, stâne și pășunile înalte ale muntelui.
Poiana este un punct de întâlnire al acestor trasee și al comunităților care le-au folosit. Legăturile cu Tirici, Răscoala și Cimpa, documentate de Dumitru Gălățan-Jieț, o integrează direct în geografia culturală a satelor momârlănești din estul Văii Jiului.
În același timp, continuitatea Nedeii din Poiana Muierii și reluarea ei în epoca recentă transformă locul într-un exemplu puternic de patrimoniu imaterial reactivat prin comunitate, nu doar conservat în memorie.
Dumitru Gălățan-Jieț a consacrat Poienii Muierii o cercetare distinctă, „Nedeia din Poiana Muierii (1484–1947)”. Conform documentării sale, nedeia este atestată în anul 1484 și s-a desfășurat până în 1947, când tradiția a fost întreruptă. A fost reluată în 2012.
Până în 1947, nedeia se ținea de Sânziene, la 24 iunie. După reluarea din 2012, sărbătoarea se desfășoară de Sfântul Ilie, la 20 iulie. Poiana a funcționat ca loc de întâlnire pentru păstori și comunități din mai multe zone montane, iar rolul său depășea dimensiunea festivă: aici se întăreau relații sociale, economice și familiale.
În ultimii ani, dimensiunea spirituală a locului s-a consolidat. Schitul din Poiana Muierii a fost oficializat în 2024, iar biserica de lemn a așezământului a fost sfințită la 26 aprilie 2026. Noul schit continuă într-o formă permanentă tradiția slujbelor care însoțeau sezonul pastoral și nedeia.
Ce descoperi aici
Nedeia din Poiana Muierii
Atestată documentar din 1484, Nedeia din Poiana Muierii este unul dintre cele mai vechi repere documentate ale calendarului pastoral din zonă. Ea a reunit de-a lungul timpului comunități de pe mai multe versante ale Carpaților și a combinat dimensiunea religioasă cu întâlnirea socială, schimburile și celebrarea vieții pastorale.
După întreruperea din 1947, nedeia a fost reluată în 2012. Astăzi se desfășoară la 20 iulie, de Sfântul Ilie, și reunește slujba religioasă, comunitatea, tradițiile pastorale și manifestările folclorice.
Un nod al drumurilor pastorale
Poiana Muierii se află într-un spațiu montan de legătură între Valea Jiului și comunitățile de dincolo de culmile Șureanului. Cercetările etnologice o descriu ca punct de convergență al drumurilor folosite de păstori și al legăturilor dintre comunități din Hunedoara, Alba, Sibiu, Vâlcea și Gorj.
Pentru satele momârlănești ale Petrilei, poiana continuă natural traseele care urcă din Tirici, Răscoala și Cimpa spre zona înaltă a muntelui.
De ce se numește Poiana Muierii?
În jurul numelui circulă mai multe explicații și legende. Dumitru Gălățan-Jieț le consemnează și le pune în legătură cu vechiul rol al nedeii ca loc de întâlnire între comunități, inclusiv între tineri proveniți din așezări montane diferite. Povestea numelui rămâne însă o tradiție locală și o interpretare etnografică, nu un fapt istoric confirmat.
Schitul din Poiana Muierii
Așezământul monahal s-a dezvoltat pornind de la un altar de vară folosit pentru slujbele legate de deschiderea sezonului pastoral și de nedeia de Sfântul Ilie. Schitul a fost oficializat în 2024, iar biserica de lemn a fost sfințită la 26 aprilie 2026.
Prin apariția schitului, dimensiunea religioasă a poienii, prezentă de mult timp în calendarul pastoral, capătă un reper permanent în peisaj.
Castrul roman de la Poiana Muierii
Repertoriul Arheologic Național înregistrează „Castrul de epocă romană de la Tirici – Poiana Muierii”, cod RAN 87120.01. Situl este clasificat ca așezare militară, castru temporar, datat în secolul al II-lea p.Chr.
Castrul are aproximativ 4,8 hectare și o formă dreptunghiulară cu colțuri rotunjite. Urmele sale au fost identificate în imagini satelitare, fotografii aeriene și scanări ALS. Situl se întinde pe teritoriile localităților Tirici, oraș Petrila, și Voineasa.
Prezența sa arată că zona de trecere prin munți avea importanță strategică și în epoca romană. Pentru vizitator, valoarea sitului stă în citirea peisajului: pe teren nu se vede un monument construit, ci urmele arheologice ale unui teritoriu traversat de secole.
Cum se vizitează
Poiana Muierii se descoperă ca experiență de peisaj și de înțelegere a muntelui. Vizitatorul poate observa întinderea pășunilor alpine, relația cu vechile drumuri pastorale, schitul și spațiul în care se desfășoară nedeia.
În perioada Nedeii și a hramului, experiența capătă o dimensiune comunitară și spirituală. În restul anului, valoarea locului stă în peisaj, liniște, istorie și posibilitatea de a înțelege legătura dintre munte și comunitățile care l-au folosit.
Poiana se află în Munții Șureanu, pe teritoriul administrativ al orașului Petrila, în vecinătatea limitelor dintre județele Hunedoara, Alba și Vâlcea. Accesul se face pe drum montan.
Durata recomandată: în funcție de traseul ales și de condițiile de acces
Tip de vizită: peisaj cultural montan / patrimoniu imaterial / spiritualitate / interpretare arheologică
Tradiții vii
Nedeia din Poiana Muierii: 20 iulie – Sfântul Ilie
Caracter: nedeie pastorală și comunitară, asociată în prezent cu hramul Schitului din Poiana Muierii
Atestare documentară: 1484
Reluarea tradiției: 2012
Galerie foto
